Matematica te învaţă să gândeşti corect

mai 19, 2010 | Administrator

Este elev în clasa a XII-a C, la Colegiul Naţional “Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, fiind de mic copil atras de matematică.

Cătălin George ŢURCAŞ are un palmares educaţional de prestigiu: medalia de aur şi premiul I, cu punctaj maxim, la faza naţională a Olimpiadei de Matematică (Iaşi, aprilie 2010); medalia de argint la Concursul Internaţional “China Western Mathematical Olympiad” (Guiyang, China – 2008); participant la programul de pregătire “Awesome Math Summer Camp” (Universitatea “Stanford” California – SUA, 2009); membru al lotului lărgit de matematică al României pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale – seniori (din aprilie 2010); premiul I la Simpozionul Naţional de Matematică “Edmund Nicolau” (2010); câştigător al mai multor concursuri interjudeţene de matematică (Grigore Moisil, Teodor Topan, Constantin Năstăsescu); coautor al culegerii de probleme “Olimpiadele de matematică – 2008, pentru clasele IX-XII”, Editura GIL – 2008; probleme şi soluţii publicate în revista “Gazeta de Matematică”;
coautor la mai multe articole destinate pregătirii elevilor pentru olimpiadele de matematică, pe internet ; premiul I la diferite sesiuni de comunicări ştiinţifice în domeniul matematicii etc.
Astfel, pe parcursul celor patru ani de liceu a reuşit să “adune” 15 medalii, peste 70 de diplome, brevete, cupe şi plachete la olimpiadele şi concursurile judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale. Toate acestea demonstrează, fără tăgadă, că elevul Cătălin George Ţurcaş este un elev eminent, cu un bogat şi profund bagaj de cunoştinţe din domeniul matematicii, iar remarcabilele sale performanţe evidenţiează calitatea învăţământului şimleuan şi sălăjean.

De când şi de ce “dragostea” tocmai pentru matematică ?

Cătălin George Ţurcaş:

„Am avut înclinaţii spre ştiinţele exacte de când mă ştiu. Tata, inginer de profesie, a observat asta de când eram la grădiniţă şi m-a motivat tot timpul pentru această preocupare. Apoi, din clasa a V-a, răposatul profesor Teodor Topan a preluat “tutela” asupra pregătirii mele matematice, prinzând gustul problemelor şi cel al studiului individual. Aşa au apărut primele mele rezultate notabile, calificându-mă la toate fazele naţionale ale Olimpiadelor de Matematică, unde am obţinut medalii şi premii. Pe urmă, la Colegiul Naţional “Simion Bărnuţiu”, profilul matematică-informatică, distinsa profesoară Sorina-Rodica Haiduc (foto) m-a învăţat să descopăr, pas cu pas, cheia succesului, amintindu-mi mereu: “Ai grijă, nu eşti riguros ! Fii atent la condiţii ! Tratează fiecare caz ! “. Aşa am ajuns să înţeleg care e diferenţa dintre a putea să rezolvi o problemă şi a şti să explici raţionamentul de rezolvare. Datorită doamnei profesoare Sorina Haiduc am făcut perfect lucrarea de la etapa finală a Olimpiadei de Matematică din acest an.”

Care ramură a matematicii îţi place mai mult ? Ce loc ocupă celelalte materii de studiu în preocupările tale ?

Cătălin George Ţurcaş:

„Îmi plac toate, însă am o anumită înclinaţie spre algebră. În special, algebra liniară şi algebra modernă. Prima, în mod deosebit, deoarece are o reprezentare concretă în geometria analitică. Găsim numeroase aplicaţii ale algebrei liniare în ştiinţele exacte, dar şi în cele naturale, fiindcă modelele neliniare pot fi adesea aproximate ca şi modele liniare. Una dintre aplicaţiile cele mai des întâlnite este soluţia sistemelor de ecuaţii. în general, găsesc interesante toate ştiinţele exacte. Economia este una dintre materiile care îmi place în mod deosebit şi pentru care îmi fac timp de studiu individual.”

De care matematicieni de seamă eşti fascinat ?

Cătălin George Ţurcaş:

„Idolul meu este laureatul medaliei Fields, echivalentul Premiului Nobel în matematică, americanul de origine australiană Terence Tao, supranumit “The Mozart of Mathematics”. A intrat la liceu la vârsta de opt ani, iar la 11 ani participa la competiţii internaţionale de matematică ( bronz-1986, argint-1987 şi aur-1988). La 16 ani a absolvit facultatea, iar la 21 de ani a obţinut titlul de doctor la Universitatea Princeton (SUA), fiind numit “The Lars Onsanger Lecturer of 2008” , pentru “combinaţia de profunzime, adâncime şi volum nemaiîntâlnită în matematica contemporană”. Dintre matematicienii români, îl admir pe răposatul prof.dr. Laurenţiu Panaitopol, cel care a lăsat în urma sa sute de materiale, atât destinate problemisticii de liceu, cât şi lucrări extraordinare despre metodica matematicii şi metode analitice în teoria numerelor. Acestea reprezintă acum adevărate “Biblii” pentru elevii şi studenţii interesaţi de matematică. ţin, totuşi, să remarc şi profesorii cu care am lucrat, fiindu-le foarte recunoscător domnilor: Teodor Topan, Sorina-Rodica Haiduc, Mircea Lascu şi prof. dr. Dorin Andrica.”

Cum “vezi”matematica? Ce loc ocupă ea în rândul obiectelor de studiu în şcoală?

Cătălin George Ţurcaş:

„Îl citez pe domnul profesor Radu Gologan – coordonatorul lotului naţional de matematică : “Matematica te învaţă să gândeşti corect. Sigur, are avantajul că în acelaşi timp devine şi instrument. Prima datorie a matematicii, mai ales în şcoală, este aceea de instrument de gândire”. Datorită perioadei în care trăim, în mentalitatea oamenilor s-a întipărit faptul că matematica este folosită doar ca instrument în alte ştiinţe, care au conexiuni mai vizibile cu lumea care ne înconjoară, cum ar fi: informatica, fizica, medicina. Aceasta nu este, după părerea mea, principala menire a matematicii. în general, matematica elementară, cea care se învaţă în liceu, este accesibilă oricui. Dacă grecii antici stăpâneau fără probleme aceste cunoştinţe, cred că este de-a dreptul ruşinos ca un elev din secolul XXI să pretindă că sunt prea grele. Ar trebui, zic eu, să fie obligatorie o testare din matematică la finalul liceului chiar şi pentru clasele de filologie. Copiii ar trebui atunci să se pregătească, iar un astfel de antrenament disciplinează mintea, o obişnuieşte să raţioneze corect, să despartă problema în mai multe părţi, să abstractizeze şi să argumenteze fiecare afirmaţie. Din aceste motive, colegii mei de la Olimpiada de Matematică susţineau – mai în glumă, mai în serios – că matematica ar trebui să fie un examen eliminatoriu pentru politicienii români !!”

Ai vreun hobby ? Dar planuri de viitor ?

Cătălin George Ţurcaş:

„Hobby-urile mele sunt sportul şi, mai nou, lectura. Şi sportul mi-a plăcut de când mă ştiu. Am început cu artele marţiale, joc fotbal şi tenis de câmp. Consider sportul o activitate absolut necesară pentru un om care desfăşoară muncă intelectuală. Atunci când fac sport, când alerg, am un sentiment de comuniune cu natura, cu universul. Simt cu adevărat care sunt lucrurile ce merită preţuite în viaţă. Pasiunea mea pentru lectură a apărut atunci când, intrat în anumite cercuri sociale mai selecte, m-am simţit stânjenit de faptul că acolo se discutau subiecte de care eu eram străin. Ca atare, am început să citesc scriitorii români şi, apoi, pe Dumas, Dostoievski, Tolstoi etc., învingându-mi “teama” de lectură pe care o au mulţi tineri. Mi-am dat seama că televizorul şi internetul nu vor putea înlocui în totalitate cărţile şi, de aceea, acum citesc săptămânal literatură contemporană sau orice mi se pare interesant şi util. Îmi plac, mai ales, romanele psihologice şi lucrările de simbolistică, misticism şi ezoterism. În plus, îmi place să petrec timpul liber alături de familia mea (părinţi, frate, bunici, verişori) şi să ies, în week-enduri, cu prietenii în oraş, pentru a mă relaxa. Planuri de viitor? Am ales să frecventez anul I la facultatea de matematică a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din anul II să plec în străinătate, la Bremen (Germania) sau New York (SUA). Probabil voi merge la Bremen, pentru că voi fi mai aproape de cei dragi. Mi-ar plăcea să lucrez în mediul academic, universitar. Nu exclud, însă, posibilitatea de a intra în alte domenii de activitate concurente cu matematica, cum ar fi , economia.”

Iată, aşadar, un succint “portret” al elevului Cătălin George Ţurcaş, un bun matematician şimleuan, care – cu siguranţă – va reuşi în viaţă. De aceea, sperăm ca faptele sale frumoase să fie o bună “călăuză” pentru cât mai mulţi tineri, în drumul lor prin viaţa de toate zilele.