Mărțișoare tradiționale, caricaturi și mărțișoare dulci, numai bune de mâncat, la Centrul de Cultură și Artă Sălaj

martie 1, 2016 | Administrator

„Cumpărați, vă rugăm, și de la noi un mărțișor? Costă doar un leu! Le-am făcut chiar noi! Strângem banii să mergem în excursie cu clasa.“,

suna apelul unui glas cristalin de fetiță cu palton roșu, costum popular, ciorapi albi și un coșulet alb plin de mărțișoare, însoțită de alți patru copii, îmbrăcați în costume populare cu trăistuțe. Și lumea răspundea glasului cristalin, privind la cele cinci fețe zâmbitoare, pline de speranță, cumpărând mărțișorul de dragul lor și gândind în sine la munca de Sisif pe care o fac copiii, având în vedere numărul foarte mare de mărțișoare pe care ar trebui să-l vândă că să poată merge în excursia visată. Câteva mii.

Centrul de Cultură și Artă a județului Sălaj a găzduit sâmbătă, 27 martie, cel de-al VI-lea-lea târg de mărțișoare tradiționale, la care au fost invitați să expună atât elevi, cât și meșteri populari, din colecțiile lor de mărțișoare confecționate manual din materiale tradiționale lemn, hârtie, lână, lut, aluat și multe altele.targ_martisoare3 Iar expozanții s-au dovedit plini de inventivitate, imaginație și talent, din mâinile lor ieșind o varietate multicoloră de simboluri ale primăverii, de la flori, la pălărioare, brățări, pandantive, lănțișoare, animăluțe și păpuși, la mărțișoare comestibile, pictate cu zahăr colorat, la săpunuri sculptate, la covorașe și perini, până la caricaturi, care se făceau pe loc, dacă aveai răbdare să stai așezat câteva minute.

Din punctul de vedere al celor care au venit să vadă mărțișoarele, evenimentul a avut succes, dat fiind faptul că sala de expoziție a Centrului a fost plină atât de meșteri populari „mari și mici”, cât și de zeci și zeci de vizitatori.

Expozanții au fost atât din Zalău cât și de peste tot din județ: Crișeni, Simleu Silvaniei, Crasna Horoatu Crasnei, Stîrci, Ciumărna, Jibou, Cehu Silvaniei, etc. Pe de altă parte, centrul Zalăului a fost invadat încă de zilele trecute de vânzătorii ambulanți de mărțișoare de toate felurile și, evident, pentru toate buzunarele, dar, dacă pentru meșterii populari și elevii care au expus la CCAJS, pasiunea și păstrarea tradiției i-au făcut să vină și în acest an, pentru ceilalți totul se rezumă la partea comercială.

Partenerii evenimentului, organizat de CCAJS, sub egida Consiliului Județean Sălaj au fost: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.
Mărţişorul, ca vestitor al primăverii, este una dintre puţinele tradiţii pur româneşti care au mai supravieţuit chiar şi anilor recenţi de americanizare. Culoarea roşie a dragostei, combinată cu cea albă a purităţii ghioceilor, va avea mereu o semnificaţie aparte pentru cei care încă nu au uitat să gîndească şi să iubească româneşte.

„…La început, atunci când va fi fost acest început, mărțisorul nu era marțisor și poate că nici nu se chema, dar fetele și nevestele, care țineau la nevinovația obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea și nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând “farmece” și făcând și de dragoste, au învățat fetele cu pistrui să-și încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala și centru ieșeau în martie cu firul la gât.
…Vântul ușurel de martie, care împestrița pleoapele, nasul și bărbia, se numea mărțișor și, ca să fie luat răul în pripă, șnurul de mătase era pus la zinții de mart. Dacă mai spunem că firul era și roșu, înțelegem că el ferea și de vânt, dar și de deochi.“- Tudor Arghezi.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro