CONCERT DE COLINDE “O CE VESTE MINUNATĂ!
decembrie 20, 2009 | Administrator
Dintotdeauna, şimleuanii au fost avizi de cultură, au fost oameni cu frica de Dumnezeu, harnici şi mai ales ospitalieri şi deschişi. Concertul de colinde, “O ce veste minunată”, organizat de Centrul Cultural şi devenit deja tradiţional, desfăşurat în aceste zile la Casa Orăşenească de Cultură, a reuşit să demonstreze că acest aşezământ de cultură este deja neîncăpător, demersurile făcute pentru reabilitarea şi redimensionarea sa, fiind o cerinţă imperioasă şi care va facilita accesul la actul de cultură tuturor locuitorilor bătrânei urbe de sub Măgura.
Colindatul este un obicei străvechi, cei dintâi colindători fiind păstorii care au venit la peştera luminată unde s-a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc si de glasul îngerilor au vestit degrabă in cetatea Betleemului minunea la care au fost martori. Colindul este o nepreţuita zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi iar poporul român a păstrat un sens adânc al călătoriei spre Betleem a magilor de la Răsărit şi al închinării păstorilor; transpunându-l într-unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, acela al colindatului. Într-un concert de colinde ascultăm texte înălţătoare, multe de origine folclorică, fermecătoare prin prospeţimea cu care înfăţişează un eveniment atât de copleşitor precum cel al venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu. Deşi propune un cadru diferit de cel în care au fost create colindele, prelucrarea cultă şi interpretarea artistică într-un concert nu afectează puritatea lor şi nici nu anulează sensul obişnuit al colindatului, afirmându-l preponderent pe cel spiritual.
Cei care colindă şi noi, cei colindaţi, intrăm în aura tainică a sărbătoririi Naşterii lui Iisus Hristos ca o ceată care, în drumul spre Betleem, se va însoţi, cu smerenie, cu cetele îngerilor ce cântă “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.” Din vremuri vechi, colindele, datinile si obiceiurile noastre de Crăciun au fost o adevărată şcoală de virtuţi morale, întărind simţămintele de frăţietate şi de bună înţelegere. Colindătorii cântă cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, că poartă cu ei binecuvântarea Domnului care a venit intre noi “Să se nască si să crească, sa ne mântuiască” cum spun ei. Colindele ne înalţă sufleteşte, ne înnoiesc făptura interioara, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, intr-un cuvânt ne picura in suflete acea linişte si acel echilibru moral ce ne este atât de necesar in călătoria vieţii.
Crăciunul este Sfânta sărbătoare a Naşterii Domnului – Crăciunul este sărbătoarea bunătăţii lui Dumnezeu, care prin Fiul Său, îl salvează pe om, îl eliberează din starea de singurătate, aducându-l la unicitatea bucuriei şi trăirii comuniunii cu Dumnezeu, pentru că:
“Dumnezeu nu locuieşte printre cei care se urăsc, se ceartă, se duşmănesc, se înveninează şi se invidiază.Crăciunul este o chemare să ne lepădăm de orice violenţă, de orice răutate şi să ne deschidem inimile şi mâinile pentru oameni aflaţi in suferinţă, scriind cuvântul PACE pe chipul lor. Sărbătoarea Crăciunului este o chemare sfântă la puritate, la curăţire sufleteasca si la innoirea vieţii pentru a-L primi pe Hristos cel venit la noi plin de har si de adevăr” (Ioan1,14).
