ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SĂRBĂTORITĂ LA ŞIMLEU SILVANIEI

decembrie 1, 2010 | Administrator

“Bine aţi venit la marea sărbătoare a neamului – Ziua Naţională a României, a ţării ce pe sânul ei ne ţine de veacuri pe binecuvântata glie străbună”, sub această deviză s-au desfăşurat manifestările omagiale dedicate marii sărbători a poporului român în oraşul de sub dealurile Măgurii.

În maiestuosul sunet al fanfarei “Promenada” din Zalău, domnul primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş şi domnul col. Ştefan Toader, loctiitorul comandantului Garnizoanei simleuane, au trecut în revistă garda de onoare după care Imnul de Stat al României a trezit din nou fiori în numeroşii participanţi la omagierea acestei măreţe zile. Despre măreaţa zi au vorbit în cuvinte calde, pornite din inimă, suflet şi conştiinţă, domnii: prof. Dumitru Corbeanu, directorul Centrului Cultural , col. (r) Alexandru Liviu Şerban, consilier judeţean, ing. Lucian Bode, deputat în Parlamentul României, şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, primarul oraşului.

În intervenţiile lor, s-au subliniat următoarele idei:

• În multimilenara noastră devenire istorică au exisat repere simbolice capabile să lumineze pe deplin multiplele valori ale istoriei naţionale şi vorbitorii s-au referit la independenţa patriei, unitatea ei naţională, integritatea naţională, libertatea, demnitatea morală, democraţia şi altele. Împlinirea la 1 Decembrie 2010 a 92 de ani de la făurirea statului naţional unitar român constituie un fericit prilej pentru fiecare dintre noi de a reflecta asupra acestor deziderate fundamentale din istoria românilor, s-a subliniat în alocuţiuni. Este un fapt indeobşte cunoscut că marile evenimente istorice sunt rodul unui lung process de acumulări cantitative şi calitative, care se materializează atunci când s-au maturizat condiţiile obiective şi subiective necesare. în acest spirit larg, integrator, actul de la 1 Decembrie 1918 a încoronat lupta multiseculară a românilor vizând unitatea de neam şi limbă şi pe ceea politico-statală. O succintă incursiune în zbuciumata istorie a acestor plaiuri este de natură a ne edifica despre perenitatea ideii de unitate la români. Astfel, încă din secolul VII-lea i.e.n. din marele neam al tracilor s-au individualizat geto-dacii, care au constituit un popor unitar în spaţiul carpato-danubiano-pontic, unindu-se pentru prima data sub Burebista. Procesul de românizare a dacilor a avut ca rezultat direct făurirea poporului român, a cărui caracteristica fundamentală de-a lungul istoriei a fost unitatea sa.
• Constituirea a patru state feudale româneşti – Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea – nu a afectat unitatea poporului român, din contră a încrustat-o şi mai adânc în fiinţa neamului, conştiinţa originii comune, a unităţii de neam şi limbă, strânsele relaţii culturale, precum şi mişcările de populaţie dintr-o ţară românească în alta fiind de natură a face din aceste idei şi crezuri un scop vital al numeroaselor generaţii de înaintaşi. Dacă mai adăugăm la aceste argument infailibilele acţiuni ale unor voievozi şi ctitori de neam şi ţară, precum Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi corolarul acestora, Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire politică a ţărilor române, avem întregul tablou al celor care au trasat prin veacuri un adevarat program de acţiune pentru generaţiile următoare privind unitatea şi indestructibilitatea gliei româneşti. Aceste eforturi s-au intensificat odată cu formarea şi afirmarea naţiunii române , la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, lupta pentru unire căpătând alte dimensiuni mult mai majore şi stringente, revoluţia de la 1848 fiind cea care a evidenţiat, dacă mai era cazul, voinţa tuturor românilor de a se uni în cadrul unui singur stat naţional.
• Unirea Moldovei cu Muntenia la 24 Ianuarie 1859 a marcat după cum se ştie crearea statului modern român – prima etapă spre făurirea statului naţional unitar român. Proclamarea Independeţei de stat a României la 9 Mai 1877 şi consfiinţirea ei pe câmpurile de luptă au fost urmate de realizarea celei de a doua etape pe calea unirii tuturor românilor şi anume unirea Dobrogei cu patria mamă la 8 Octombrie 1878. După această dată lupta românilor din Basarabia, Bucovina şi Transilvania pentru scuturarea dominaţiei străine şi unirea cu România a cunoscut noi dimensiuni, împletindu-se cu activitatea desfăşurată de forţele progresiste în patria – mamă pentru acelaşi măreţ şi secular ideal. în aceste condiţii, la 27 martie 1918 Sfatul ţării întrunit la Chişinau, a decis unirea Basarabiei cu România iar la 28 noiembrie 1918 Congresul General convocat la Cernăuţi a hotărât unirea Bucovinei, iar în măreaţa zi de 1 Decembrie 1918 cei 1228 de delegaţi cu credinţional, ca reprezentanţi aleşi ai Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului istoric au votat în unanimitate pe “Câmpul lui Horea”, în prezenţa a peste 100.000 de români reprezentând toate straturile societăţii româneşti, unirea pe veacuri definitive şi pentru totdeauna a acestor străvechi meleaguri româneşti cu maica ţară, au fost ideile subliniate de vorbitori în intervenţiile lor.

“De aceea, astăzi împreună cu toată suflarea românească de pretutindeni vă chem, în numele organizatorilor acestei manifestări omagiale, să ne unim eforturile indiferent de etnie, culoare politică sau religie şi să facem în aşa fel încât lupta înaintaşilor noştri să nu fi fost zadarnică. Ne facem o sfântă datorie din a cinsti memoria şi tradiţia înaintaşilor noştri, lupta şi idealurile lor , nestrămutata lor credinţă în împlinirea şi înfăptuirea visului de secole a românilor – desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român”

a concluzionat domnul primar ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş.

Să răsplatească bunul Dumnezeu truda şi jertfa celor care acum 92 de ani au înscris cu litere nepieritoare pe firmamentul bătrânei Europe numele binecuvântat al României ca stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil pentru veacul veacurilor care va să vină, a fost ca un generic adoptat de participanţii care au depus coroane de flori în această măreaţă idee.

 

Este vorba despre: Consiliul Judeţean Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Unităţile militare din garnizoana Şimleu, Ministerul Administraţiei şi Internelor ( Poliţia oraşului şi Secţia de pompieri Şimleu Silvaniei, ) Veteranii de război şi Cadrele militare în rezervă şi retragere, Cultele religioase: Biserica Oortodoxa şi Vicariatul Greco – Catolic, Partidul Democrat Liberal si Biroul Parlamentar, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Biroul Senatorial, Tineretul Naţional Liberal, Spitalul Orăşenesc, Colegiul Naţional “Simion Bărnuţiu” şi Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu”, Grupul Şcolar Agricol “Ioan Ossian”, Şcoala Gimnaziala “Silvania”, Şcoala Gimnaziala “Horea”, Şcoala Gimnaziala Pustă II, Şcoala Maghiară “Istvan Bathory”, Administraţia Finanţelor Publice şi Ocolul Silvic “Măgura” Şimleu Silvaniei.

Ca întotdeauna micii artişti ai veşnic tânărului profesor Traian Albu, au prezentat un superb program artistic dedicat evenimentului prăznuit, iar defilarea gărzii de onoare a dat o notă de culoare în plus evenimentului.

De remarcat faptul că, Garnizoana militară Şimleu a produs o surpriză deosebită, participanţii la omagierea Zilei Naţionale a României, trecând printr-un culoar ( şir) de soldaţi care ţineau în semn de omagiu drapelul cu tricolorul românesc.

Agapa prietenească oferită de Primarul oraşului la sediul Prmăriei a încheiat o zi plină de semnificaţii, patriotism şi spirit românesc.